Mi-am cumparat Stalingrad, a Backstabberilor, si pot spune ca-i cel mai bun album romanesc pe care l-am ascultat vreodata. Detroneaza clar Lightul Comei, albumul romanesc preferat de pana acum. RATB fac parte din gloata trupelor care daca ar fi aparut afara, ar fi fost sold out pe stadioane mari, alaturi de The MOOoD, Les Elephants si, alti preferati de-ai mei, Breathelast. Asta cu “daca apareau in alta tara” mi-se pare un cliseu. L-am auzit de atat de multe ori si legat de atatea trupe, pentru ca asa e :). Kurt Cobain a spus odata: “Humans are stupid. I’m ashamed to be human” si, pentru mine cel putin, romanii sunt stupizi si mi-e rusine uneori ca-s roman.
Robin pare reincarnarea avangardistilor, pe-a locuri, si facut din coasta lui Reed, Dylan si Bacovia :). Spune lucruri atat de deprimante, dar chitara cu distors e cafeaua neagra care baga energie in piese. E un fel de Dan Amariei, dar fara LSD. Stalingrad parca e un rollercoaster extrem de pervers care te poarta prin paduri pline de nimfomane. Ca si cand fiecare piesa e o partida de sex cu alta partenera. Cuvintele lui puse pe instrumente sunt un film porno pentru urechi, doi parteneri compatibili din punct de vedere sexual. Sincer, mie nu mi-am placut prima data cand i-am descoperit acum vreo 2-3 luni. Mi se pareau niste gay care fac parte din categoria trupelor dupa care-s inebunite toate fetitele. Tot cred asta 🙂 doar ca am devenit si eu o fetita inebunita dupa ei. (Vezi Placebo, Paramore, MCR si E.M.I.L.)
Stalingrad face parte dintr-o trilogie. Asta a fost partea I, mai urmeaza Arhanghel’sk si Vladivostok. E cam precoce sa zic, dar sper ca astea 3 albume, per total, vor fi un fel de Antichrist Superstar, Mechanical Animals si Holy Wood a lui Manson. Asta cred, ptr ca si ele fac, intr-un fel, parte dintr-o trilogie. Sper ca urmatoarele doua vor fi tot dramedii ca Stalingrad. Ar fi pacat sa devina ca majoritatea sequelurilor si sa se fie naspa. *fingers crossed*
L-am ascultat de 4 ori consecutiv, facand o mica pauza pentru alta trupa “care daca se lansa afara, ar fi avut mega succes” Moonlight Breakfast. De ei nu voi scrie nimic, pentru ca am mai ascultat nu-jazz si nu mi-au prea placut. O trupa tare de nu-jazz romaneasca e Blazzaj. EI! daca apareau afara, imparteau scena cu barosani-de-barosani 😉
Robin m-a facut sa ma reapuc de scris. Am luat o pauza <strike>n-am mai avut chef</strike> de scris de prin februarie, dar sper ca dupa ce mai ascult asta sa revin cu ceva “foarte eu” cum s-a mai spus despre o(rorile)perele mele. *fingers crossed, din nou*
Wayne Manor 